Pe data de 4 decembrie, în calendarul creștin este prăznuită Sfânta muceniţă Varvara, una dintre fecioarele martire pentru credinţă, cunoscută şi sub numele de Barbara. Sfânta mai este cunoscută și ca ocrotitoarea minerilor, iar acest subiect a fost abordat astăzi în cadrul radioprogramului „Ore de vârf” la Muscel Fm, unde realizatorul Ciprian Neculăescu l-a avut ca invitat pe fostul director al Exploatării Miniere Câmpulung, George Bălan.
Conform legendei, Sfânta Varvara a fost contemporană cu persecuţiile anticreştine din vremea împăratului Diocleţian. A fost închisă într-un turn de către tatăl ei, dar acolo ea se converteşte la creştinism şi își mărturisește credința în Trinitate prin deschiderea unei a treia ferestre într-una din încăperi. În cele din urmă, este întemniţată, torturată şi decapitată de tatăl său.
O versiune târzie a vieții Sfintei Varvara relatează că, în timpul fugii sale de tatăl său, aceasta s-ar fi refugiat într-o mină de argint din Laurium, Grecia. Se spune că, în perioada petrecută printre mineri, sfânta s-a rugat pentru ca Dumnezeu să-i ocrotească, iar rugăciunile sale i-au salvat de multe accidente și nenorociri. După martiriul ei, minerii din Laurium au considerat-o ocrotitoarea lor spirituală, tradiția păstrându-se până în zilele noastre nu doar în Grecia, ci în toată lumea ortodoxă. Această legătură dintre sfântă și minerit este întărită și de faptul că ea este deseori considerată o protectoare împotriva morții subite și a catastrofelor, aspecte cu care minerii se confruntă de multe ori.
Cu ocazia acestei sărbători, o scurtă incursiune în lumea mineritului muscelean a făcut astăzi realizatorul emisiunii „Ore de vârf” la radio Muscel Fm, Ciprian Neculăescu, care l-a intervievat prin telefon, pe fostul director al Exploatării Miniere Câmpulung, George Bălan.
Sf. Varvara apare frecvent în iconografie. Fără să existe un canon bine definit, este înfăţişată în general frontal, văzută în picioare sau bust, îmbrăcată într-o tunică lungă şi o pelerină a cărei glugă îi acoperă părul. În arta bizantină şi post-bizantină Sf. Varvara poartă de obicei în mâna dreaptă o cruce, ca semn al mărturisirii sale, sau o ramură de palmier, atribut specific al martirilor. În anumite cazuri, în absenţa ramurei de palmier, martirajul este subliniat prin prezenţa unei coroane. Sub influenţa artei occidentale, în special cea germană, ea poate apărea în apropierea unui turn, sau purtând o cupă ca simbol al ultimei împărtăşanii, Sf. Varvara fiind şi ocrotitoarea muribunzilor.
